Să-ţi fie ruşine, Boldea!

Ce respecţi pe lumea asta, Francisc Boldea? La doar o lună după ce am pierdut cea mai scumpă fiinţă de pe lume şi am rămas singur, te iei de mine. Ce ţi-am făcut? De ce mă tragi pe mine în luptele tale politice? N-ai alte treburi mai importante de făcut, cum ar fi conducerea acestui oraş? Nu mai ai nimic sfânt în tine, tu, cel care te lauzi că mai ai doi stăpâni, pe Dumnezeu şi pe lugojeni. Ce vrei de la mine? Lasă-mă în pace în durerea mea şi vezi-ţi de treaba ta, dacă poţi. Dacă iţi închipui că grija mea acum eşti tu, te înşeli amarnic. Aşa că … să-şi fie ruşine, Boldea.

N-aş fi vrut să mai postez nimic pe acest blog, dar a trebuit să răspund unui material apărut în Ziua de Vest, pe care îl puteţi citi aici.

Sau aşa:

Dragi lugojeni,
În primul rând, aş dori să vă mulţumesc din suflet pentru participarea numeroasă la activităţile culturale desfăşurate de noi acum la mijloc de august. Vă mulţumesc pentru participarea numeroasă la Festivalul Internaţional de Folclor „Ana Lugojana” şi pentru modul în care v-aţi comportat pe întregul parcurs al Festivalului, dovedindu-se încă o dată că suntem capitala culturală a Banatului.

În al doilea rând, aş vrea să vă mulţumesc pentru participarea foarte numeroasă, de peste 20.000 de persoane, la manifestările organizate cu ocazia Rugii Lugojene. Pe parcursul întregii zile, cele 12 delegaţii prezente au fost surprinse foarte plăcut de modul de comportament al cetăţenilor, de modul civilizat de participare la acţiunile organizate de noi împreună cu Biserica Adormirea Maicii Domnului.
Aş vrea să mulţumesc în mod special Prea Sfinţiei Sale Episcopul vicar Paisie Lugojanul şi Prea Onoratului Părinte Ioan Cerbu pentru implicarea în organizarea Rugii Lugojene. De asemenea, aş dori să mulţumesc Casei de Cultură a Municipiului pentru implicarea în desfăşurarea acestor activităţi, precum şi unor compartimente din cadrul Primăriei Municipiului Lugoj.
Apreciem foarte mult felul în care s-au comportat tinerii din oraş în seara Rugii. Deşi au fost prezenţi în număr foarte mare, Poliţia nu a înregistrat niciun incident atât de Rugă, cât şi pe parcursul celor 5 zile de desfăşurare a Festivalului.
Doresc să vă mulţumesc personal pentru aprecierile făcute privind modul de organizare a Festivalului şi a Rugii, precum şi pentru felul în care aţi apreciat că oraşul este pregătit să întâmpinăm aceste manifestări.

Cu deosebit respect,
Prof. ing. Francisc Boldea
Primarul Municipiului Lugoj

NOTĂ

De şapte săptămâni, sunt jignit de către cei de la PDL, care susţin cu frenezie următoarele lucruri:
1. Primăria nu trebuia reabilitată, iar culoarea aleasă este foarte urâtă (trebuia portocalie).
2. Biblioteca nu trebuia reabilitată, iar arhitecţii nu au ştiut ce culoare să aleagă.
3. Nu era nevoie de sens giratoriu pe str. Huniade, la intersecţia a patru străzi.
4. Fântâna din Cartierul Josif Constantin Drăgan nu trebuia să coste 50.000 lei şi nu trebuia să aibă 7,61 metri, ci fix 7,60 metri.
5. Nu trebuiau izolate termic cele 25 de blocuri, ci trebuia ca cetăţenii să suporte financiar toate lucrările.
6. Nu trebuiau asfaltate 40 de străzi, ci trebuiau stropite în fiecare an cu stropi de bitum, ca şi în anul următor, timp de 12 ani, aceeaşi firmă să le asfalteze pe bani publici.
7. Bazarul trebuia să rămână cum a fost, ca în Bangladesh, nu bazar nou.
8. Piaţa Agroalimentară George Coşbuc nu trebuie modernizată. Nici pod nu trebuie între Cartierul Ştrand şi Piaţa Agroalimentară.
9. Trotuarele ar trebui să rămână cum au fost acum 5 ani. Nici aleile de pe malul Timişului sau din zona centrală, nici trotuarele din unele cartiere nu trebuiau modernizate.
10. Nu trebuiau asfaltate Cartierele Balta Lată sau J. C. Drăgan, nici strada Hezerişului, nici Islazul Mic, nici Cassian Munteanu, nici Tapiei, adică toate străzile de la periferia oraşului. Trebuiau lăsate tot cu pământ ca şi acum 4-5 ani.
11. Nu trebuia făcută staţie de epurare în Municipiul Lugoj. Nu trebuia canalizare sau, dacă se făcea, trebuia jumătate să plătească cetăţenii, nu toţi banii să fie asiguraţi de la bugetul local, aşa cum se întâmplă acum.
12. Nu trebuiau investiţi 10.000.000 lei pentru alimentarea cu apă a Municipiului Lugoj şi câte şi mai câte nu trebuia făcut în opinia lor.

Nu doresc să răspund atacurilor celor de la PDL. Cer scuze lugojenilor că în săptămânalul Redeşteptarea, ziar de mare valoare în municipiul nostru, a pătruns limbajul suburban şi grotesc dintr-un colţ rătăcit al oraşului Bocşa (prin domnul Boulescu Petre) şi dintr-un colţ al oraşului Făget.
Vă asigur, dragi lugojeni, că vom continua dezvoltarea oraşului, aşa cum mi-aţi spus că doriţi să fie. Ei pot să mă jignească în continuare, pe mine sau pe familia mea, deoarece ştim cu toţii că aceasta este singura lor preocupare de trei ani de zile de când sunt primar.

Cu acelaşi respect,
Prof. ing. Francisc Boldea
Primarul Municipiului Lugoj

Acest blog îşi încetează aici prezenţa activă in spaţiul virtual, el moare odată cu cea care a fost totul pentru mine în această viaţă. Nu mai am nici puterea si nici motivaţia să îl duc mai departe. O mare parte din mine nu mai există începând cu data de 15 iulie 2011, prtea cea mai bună şă plină de energie, partea care îmi dădea puterea de viaţă ăn fiecare dimineaţă. Ce va urma, nu ştiu. Ştiu sigur că viaţa poate fi stearpă fără persoana iubită …
Le mulţumesc celor care m-au citit, celor care m-au apreciat sau celor care m-au blamat, în egală măsură. Sper să ne vedem cu bine într-o lume mai bună.
Petre Boulescu

CAMI

1958 – 2011

Şi te-ai stins, dulce lumină …

Dumnezeu să te odihnească în pace !!!

Spitalul lugojean putea fi de categoria a treia, dar a rămas la fel ca cel din Oţelu Roşu

A trecut aproape un an de când Spitalul Municipal Lugoj (SML) a fost preluat, nu fără dificultate, de către autoritatea locală. Va amintiţi îndelunga amânare a acestui proces legal din partea executivului, astfel că preluarea s-a făcut la iniţiativa grupului de consilieri PDL şi acest lucru probabil că deranjează şi acum.

În tot acest interval de timp, deşi în numeroase rânduri primarul Lugojului a vizitat spitalul şi a avut întrevederi cu conducerea acestuia, în spital nu s-au produs schimbările mult trâmbiţate. Ba mai mult, spre dezamăgirea medicilor şi a angajaţilor spitalului, acesta a fost clasificat în gradul patru, alături de spitale mult mai mici ca Făgetul  sau Otelul Roşu. Şi asta cu toate că la analiza efectuată în vederea acestei clasificări, SML îndeplinea aprox 90% dintre criterii.

Intervenţia în fapte, nu în vorbe, a primarului Francisc Boldea ar fi  dat posibilitatea spitalului să se încadreze în gradul TREI, cu plan de conformare. Pentru că din punctul de vedere al structurii spitalului acestuia îi lipsea un cabinet de oncologie, pentru care conducerea ducea tratative atât cu Direcţia de Sănătate Publică cât şi cu medici oncologi dispuşi să vinăla Lugoj.

Problema mare erau dotările cu aparatura medicală performantă. La acest capitol spitalul nu stă la fel de bine ca la capitolul uman, fiind obligatorie existenţa unui aparat radiologic digital şi a unui laborator mult diversificat. Dacă la planul de conformitate înaintat de conducerea SML pentru încadrarea în gradul trei s-ar fi specificat şi sursele de finanţare, în primul rând pentru radiologie,în cazul laboratorului existând posibilitatea contractelor de colaborare cu alte laboratoare performante, situaţia ar fi putut fi alta.

În acest an de la bugetul local nu s-a alocat nici un leu pentru aparatura medicală, in timp ce la nivel naţional suma alocată de autorităţile locale pentru aparatură la spitalele din subordine a crescut cu 30% faţă de anul trecut. La nivelul judeţului, media pe cap de locuitor a sumei alocate de administraţiile locale este de 1,86 % din buget local/cap locuitor, pe cândla Lugojaceasta este de 0,15. Şi ne mai mirăm cum am ajuns aici?

Aşa că susţinerea primarului Francisc Boldea pentru SML şi, implicit, pentru sănătatea lugojenilor, rămâne numai în vorbe. Este mult mai uşor să raportezi la sfârşitul anului 2010 că s-au mutat secţii şi compartimente, că s-a eficientizat activitatea spitalului, decât să te implicit cu adevărat, să prevezi şi să aloci fonduri pentru dotarea cu aparatura medicală necesară diagnosticării şi tratamentului lugojenilor.

Aceste lucruri au fost aduse la cunoştinţa dlui primar de numeroase ori prin multiple rapoarte ale direcţiunii şi ale altor colaboratori (inclusiv delegaţia elveţiană prezentă recent în spital). În alte localităţi, se pot consulta datele oficiale, autorităţile locale au început încă de anul trecut să investească în aparatura medicală, deoarece se ştie că performanţa nu vine din reparaţii ci din posibilitatea de diagnostic.

În aceste condiţii, grupul nostru de consilieri va propune suplimentarea bugetului SML pentru aparatură medicală cu 80 000 euro necesari achiziţionării unui aparat rx digital, pentru care există o ofertăla SML. Suntemconvinşi că această sumă va fi găsită de către executiv, fiind una identică cu cea cheltuită pentru iluminatul Podului de fier, monument de referinţă al Lugojului.

Faptul că SML este de aceeaşi categorie ca şi spitalul din Oţelul Roşu nu poate decât să îi aducă un grad mare de satisfacţie primarului Francisc Boldea, întrucât este cetăţean de onoare al oraşului din Caraş Severin. În mod sigur există un sentiment de automulţumire şi nu vedem de ce nu ar trebui să rămână aşa. Nu există nici o ambiţie ca Lugojul să depăşească Oţelul Roşu.

Mai trebuie remarcat că în tot acest an, la nivelul consiliului local, nici conducerea spitalului şi nici şeful executivului nu au prezentat un document care să vorbească despre strategia spitalului în condiţiile în care acesta este sub tutela administraţiei locale. Cu atât mai mult cu cât la începutul lunii mai a existat un termen ca această strategie să fie transmisă ministerului de resort, prin Direcţia de Sănătate Publică Timiş.

De ce această strategie şi intenţiile conducerii spitalului sunt ţinute la secret de către primar şi nu sunt aduse la cunoştinţa lugojenilor şi a consilierilor locali? Este un document care ar trebui să fie prezentat obligatoriu în consiliul local, dacă nu spre aprobare, măcar spre cunoaştere.

PDL Lugoj

(preluare Redeşteptarea nr. 1045)

Societatea comercială Elba, cea care deţine concesiunea iluminatului public din municipiul Lugoj, a emis în cursul lunii trecute factura pentru realizarea iluminatului arhitectural al Podului de fier. Valoarea facturii este de 336,9 mii lei (fără TVA), echivalentul a 78,9 mii euro (fără TVA).

”Preţul este conform sumei alocate pentru iluminat arhitectural, n-am depăşit cu nimic cota. Iar preţul energiei electrice nu este mai mare, chiar dacă numărul corpurilor în tot oraşul a crescut cu 1.000, pentru că puterea este mult mai mică”, a declarat primarul Lugojului, Francisc Boldea.

Iluminatul arhitectural al Podului de fier este parte integrantă a contractului de concesiune a iluminatului public încheiat cu asociaţia Elba & AEM, în care este stipulată valoarea de 200.000 de euro pentru iluminatul ornamental.

Până în prezent, din această sumă s-a mai realizat iluminatul arhitectural pentru Biserica Greco – Catolică din Piaţa Josif Constantin Drăgan, Colegiului Naţional ”Coriolan Brediceanu”, Teatrului Municipal ”Traian Grozăvescu” şi Biserica Catolică.

La demararea acestui program s-au avut în vedere ca 10 obiective arhitecturale din centrul oraşului să beneficieze de un iluminat aparte, astfel încât clădirile impunătoare, care definesc oraşul, să fie scoase în evidenţă.

Printre cele vizate erau enumerate Biserica Învierea Domnului, Biserica Reformată, Biserica Adormirea Maicii Domnului (după finalizarea completă a lucrărilor la faţadă) şi chiar Podul de beton.

Valoarea totală a contractului de concesiune încheiat cu asociaţia Elba & AEM este de  9.946.419,14 lei / 2.330.846 euro, fără TVA.

Se doreşte scoaterea de pe piaţa deşeurilor a societăţii lugojene Salprest?

Asociaţia de Dezvoltare Comunitară Deşeuri Timiş (ADID) fiinţează din anul 2008, fiind înfiinţată de către Consiliului Judeţean Timiş (CJT) pentru a decide politica de gestionare a deşeurilor din Timiş. Municipiul Lugoj, prin primarul său, face parte din consiliul director al ADID, alături de primarii localităţilor Timişoara, Ghizela şi Sânnicolau Mare, asociaţia vându-l în frunte pe Adam Crăciunescu, vicepreşedintele CJT.

Faţă de această asociaţie, Lugojul nu a avut nici un fel de probleme până de curând, când în Adunarea Generală ADID din data de 18 mai s-a hotărât modificarea asociaţiei. Iar modificările nu sunt deloc în avantajul municipiului de pe Timiş.

”În esenţă, se doreşte împărţirea judeţului Timiş în cinci zone de gestionare a gunoaielor menajere, Lugojul intrând într-o zonă cu Buziaş, Recaş şi alte 20 de comune din jur. Problema este că ADID şi CJT vrea să impună un operator unic pentru toată zona, ori pentru Lugoj avem un contract cu Salprestul valabil până în 2014, cu posibilităţi de prelungire a lui”, ne-a declarat primarul Francisc Boldea.

Astfel, în viziunea ADID, Salprestul nu va mai colecta gunoiul menajer de pe raza Lugojului, deşi printr-un program Phare consiliul local a făcut nişte investiţii majore reflectate direct la societatea la care este şi unic acţionar. Rezultanta directă a acestor investiţii se traduce prin tarifele cele mai scăzute, la nivelul judeţului Timiş, practicate de Salprest – 5,73 lei/persoană (inclusiv TVA) lunar, în vreme ce tarifele centralizate la nivelul judeţului pornesc de la 7,68 lei/locuitor/lună (plus taxele de transport şi depozitare la deponeul dela Ghizela), urmând a fi crescute în fiecare an (10,01 lei în 2015, 13,86 lei în 2020 şi 22.22 lei în 2030 – de exemplu).

Printre dezavantajele Lugojului se mai enumeră şi eliminarea administraţiei locale asupra controlului serviciului de salubrizare prin interdicţia de a organiza licitaţia în vederea alegerii operatorului şi, implicit, neputând încheia contractul pentru acest serviciu. La toate trebuie adăugată o altă prevedere, nu lipsită de importanţă, prin care toată dotarea actuală a Salprest privind gestionarea deşeurilor să fie dată în administrarea ADID şi a viitorului operator ales de CJT.

”Nu putem fi de acord nici cu mărirea tarifelor practicate populaţiei pentru salubrizare şi nici cu impunerea unui operator de către alţii, ceea ce practic ar însemna desfiinţarea Salprest. De aceea noi ne opunem modificărilor la statut propuse, ca noi procedând Timişoara şi Sânnicolau Mare, ceea ce ar reprezenta cam 60% din populaţia judeţului”, ne-a spus Francisc Boldea.

Şeful executivului lugojean speră că modificările preconizate vor fi respinse, apelând la prevederile art. 20, alin. 6 din Statutul ADID, care spune că ”dacă o hotărâre a Adunării Generale a Asociaţiei priveşte în mod direct serviciul sau bunurile care aparţin unui asociat, nici o hotărâre nu poate fi luată fără prezenţa sau votul favorabil al reprezentantului acestuia”.

Lugojenii luaţi de fraieri când e vorba de taxa pentru apa de ploaie

Despre necesitatea plăţii de către lugojeni a aşa zisei taxe pentru ”apa de ploaie” s-a tot vorbit în ultimii ani, publicaţia noastră având mai mult materiale pe această temă. Plata acestei taxe a revenit în actualitate odată cu hotărârea societăţii comerciale Meridian 22 de a acţiona în instanţă administraţia locală pentru neîncheierea şi, în consecinţă de cauză, neplata a apelor meteorice căzute pe domeniul public.

Acţiunea survine după ce o adresă a Meridian 22 din luna martie, la care a fost anexat contractul pentru colectarea, canalizarea şi epurarea apelor pluviale de pe domeniul public şi privat al localităţii Lugoj, nu a primit nici un răspuns în termenul celor 30 de zile legale.

”Anul trecut ne-au fost alocaţi ceva bani, iar anul acesta s-a văzut că nu a fost intenţie de a încheia contractul. Noi, conform legii, trebuie să încasăm aceşti bani. Dacă vine Curtea de conturi ne impută ca venituri nerealizate, iar la bugetul local nu este prevăzută nici o sumă”, ne-au spus cei din conducerea Meridian 22.

Anul trecut, primăria lugojeană a achitat suma de 28.000 lei taxă de apă de ploaie, pentru un contract încheiat doar pentru a doua jumătate a anului, pentru cei 471.932 mp de domeniu public ce îi aparţin. Până la achitarea acestor bani, din anul 2007 nu s-a mai încasat nici un leu pentru domeniul public.

Explicaţiile primarului Francisc Boldea sunt logice pe de o parte, dar fac ca lugojenii să pară luaţi de fraieri, fiind singurii care an de an varsă sume frumoase în casieria Meridian 22. ”Având în vedere că de un an şi jumătate lucrăm la staţia nouă de epurare a municipiului Lugoj şi că acum apa meteorică şi canalizarea nu trece prin staţia de epurare dela Jabăr, ci se scurge direct, fără nici un fel de un consum energetic din partea Meridian 22, fără nici un fel de efort din partea Meridian, am considerat că pe perioada aceasta să nu achităm aceşti bani”, ne-a declarat şeful executivului lugojean.

”Noi să investim bani în construcţia staţiei, am investit până în prezent aproape 200 de miliarde de lei vechi, din care 110 miliarde primăria, din banii noştri, ai lugojenilor, pentru ca să avem o staţie de epurare modernă, cu tratare chimică şi mecanică. O să încheiem contractul cu ei în momentul în care se va termina staţia de epurare”, a mai spus primarul Lugojului.

Francisc Boldea însă nu a avut nici un răspuns la întrebarea de ce, în acelaşi timp, lugojenii, persoane fizice sau juridice, trebuie să plătească apa de ploaie.

Numai persoanele fizice din Lugoj au plătit 398.000 lei în anul 2010 şi 396.000 lei în 2009 pentru această taxă. Primul termen al procesului dintre Meridian 22 şi primărie a fost stabilit pentru data de 8 iunie.

Faţada primăriei îi va costa mai mult pe lugojeni

Aşteptate de mai multe luni de zile, lucrările de reabilitarea a faţadei primăriei au demarat efectiv de doar câteva zile, după ca mai întâi au fost instalate schelele. Cu toate acestea, primarul Lugojului a făcut un anunţ surprinzător … şi nu prea.

După ce mai multe surse din primărie au afirmat că startul lucrărilor stăteau sub semnul îndoielii şi datorită preţului scăzut alocata acestei investiţii, cele declarate de Francisc Boldea în cadrul conferinţei de presă săptămânale par să le dea dreptate.

”Din păcate, au apărut unele probleme destul de grave, pe care nu aveam de unde să le ştim. Datorită lucrărilor de proastă calitate executate, atât înainte de 1989, cât poate şi după aceea, trebuie să decapăm aproape toată suprafaţa de tencuială de pe primărie, toate ornamentele fiind într-o stare de degradare foarte avansată”, a spus şeful executivului lugojean.

Este foarte greu de înţeles cum refacerea unei clădiri istorice din municipiu, cum este cea a primăriei, nu avea prevăzut din proiectare înlăturarea faţadei celei vechi, veche de ani şi ani de zile, ci doar o parte din ea, cum a afirmat Francisc Boldea. ”Nici proiectantul nu a ştiut să treacă în caietul de sarcini”, a spus acesta.

Nici nu-i de mirare că acum betonul folosit de-a lungul timpului pentru diverse lucrări de reparaţii s-a pietrificat şi ”acum pică tot până la cărămidă”, cum a spus chiar Francisc Boldea. Întrebat direct dacă se va suplimenta valoric contractul cu firma Matcon, cea care reface faţada primăriei, şeful executivului lugojean a evitat un răspuns direct.

Deocamdată, lucrările vor merge în continuarea într-un ritm susţinut, pentru a se încerca cel puţin încadrarea în termenul de trei luni stabilit prin contract. ”Am avut o discuţie şi cu constructorul legate de aceste probleme.

Se respectă termenul de finalizare, iar costurile se vor stabili la sfârşit. Deocamdată lucrăm în cadrul contractului, la decapare”, a mai declarat primarul Lugojului.

Una din soluţiile avute în vedere de executivului lugojean ar fi şi renunţarea la anumite lucrări pentru ca suma finală să fie cea stabilită prin achiziţia publică. ”Noi încercăm să ne încadrăm în suma licitată, vedem la ce putem renunţa. Dacă nu, vom vedea la partea din spate”, a încheiat Francisc Boldea.

Conform licitaţiei câştigate de firma constructoare, lucrările de reabilitare la faţada primăriei îi costă pe lugojeni 576.652 lei, fără TVA.

Revin polemicile din consiliu pe marginea ştrandului

Fostul ştrand municipal a fost un motiv de polemică în consiliul local în urmă cu câţiva ani, până când el a trecut la administraţia locală în urma câştigării unui proces în instanţă. Acum, după aproape trei ani de zile, devine iar motiv de neînţelegeri între aleşii lugojenilor, odată cu respingerea unui proiect de hotărâre, iniţiat de primarul Francisc Boldea, privind însuşirea raportului de evaluare al imobilelor – construcţii bază sportivă aflate în proprietatea Timişul SA.

Cei care s-au opus au fost, ca şi în trecut, consilierii PDL, care au considerat că valoarea de 49.640 lei (echivalentul a 12.100 de euro) propusă spre aprobare în consiliu este supraevaluată, atâta timp cât anul de construcţie al bazei sportive este 1962, iar gradul de uzură este de 91,75%.

Chiar în condiţiile în care Timişul SA solicită 76.000 lei pentru partea de ei de infrastructură, vestiare şi tribune, Adrian Serendan, liderul consilierilor PDL, consideră că o valoarea de 10 ori mai mică decât cea din evaluare ar fi una justă.

”Practic, nici o piesă de acolo, nici fierul şi nici cărămidă, nu poate fi reutilizată pentru viitorul spa. Astfel încât valoarea făcută este mult mai mare decât este normal să fie, pentru că mai mult de vreo 1.000 de euro nu poate fi”, ne-a spus acesta.

De partea cealaltă, primarul Lugojului, pune refuzul celor dela PDLpe baza relei credinţe de care i-a acuzat nu odată. ”Din păcate, aceeaşi răutate o întâlnim din partea PDL-ului care a fost de acord să facem o expertiză a noastră, a primăriei, am făcut o expertiză, am plătit această expertiză aşa cum ni s-a cerut prin hotărârea de consiliu local, expertul autorizat a stabilit o sumă, iar cei dela PDLacum spun că nici aceea nu este bună, ci să facă expertul pe suma pe care o doresc ei. Nu există noţiunea asta în nici o lege, expertul o face la valoarea de care răspunde”, ne-a declarat Francisc Boldea.

Dar ce zice evaluarea? Ea a fost făcută de ing. Gabriela Ţicle şi constă din patru părţi: corp vestiare (161 mp) – 17.590 lei (4.290 euro), magazie (24 mp) – 1.630 lei (400 euro), copertină tribună (156 mp) – 13.540 lei (3.300 euro) şi teren de sport (966 mp) – 16.880 lei (4.110 euro)

La o primă analiză şi fără a beneficia de cunoştinţe de specialitate, se pare că dreptatea înclină către consilierii PDL. Şi asta făcând un calcul pentru copertină, care se dovedeşte cel mai simplu. În evaluare scrie că este formată dintr-o structură metalică (stâlpi, grinzi şi pene metalice) şi o învelitoare din tablă ondulată, aflată în stare bună deşi întreaga bază este neutilizată de mai mulţi ani.

Căutând pe internet, prima ofertă găsită pentru a fost de tablă cutată cu grosimea de0,7 mm, folosită pentru acoperişuri, la preţul de 8,02 euro/mp, ceea ce ar însemna aproximativ 1.251 euro pentru cei 156 mp. Folosind cursul leu/euro din evaluare (4,1021 lei) rezultă că o tablă nouă pentru copertine ar costa cam 5.132 lei. Diferenţa până la 13.540 lei să fie reprezentată de construcţia metalică? De aceea rămâne interesant de urmărit ce se va întâmpla în continuare.

Cei dela PDLar dori ca societatea Timişul să elibereze terenul pe care nu mai desfăşoară nici o activitate şi care este al primăriei. ”Eu spun că ar trebui practic făcută o adresă către asociaţia Timişul să îşi rezolve problema, să evacueze terenul pentru că nu există nici o clauză contractuală pentru terenul respectiv. Chiar dacă clădirile respective am înţeles bine sunt intabulate, nu au valoare de întrebuinţare la ora actuală sub nici o formă”, a afirmat Adrian Serendan.

Primarul Lugojului însă va încerca să promoveze din nou proiectul respins în cadrul ultimei şedinţe a consiliului local, eventual în cadrul unei şedinţe extraordinare. ”Am vrut să facem o modernizare în zona respectivă, dar deocamdată suntem blocaţi cu acea porţiune de 2.000 de metri pătraţi. Lumea o ştie ca fostul teren de handbal, în care stau boschetari, care este distrusă şi se distruge pe zi ce trece. Sper ca în şedinţa extraordinară care va urma şi cei dela PDLsă înţeleagă că e necesar să ajute măcar odată lugojenii pentru a le reda această zonă de agrement”, a încheiat Francisc Boldea.

Tăierea copacilor în Lugoj, un nou sport naţional

Tăierea copacilor în Lugoj tinde să devină sport naţional, acest lucru fiind făcut, în majoritatea cazurilor, de către Serviciul Public de Sere şi Zone Verzi (SPSZV), doar la solicitările verbale ale unor persoane din municipiu.Exemplul cel mai recent ne-a fost adus la cunoştinţă de o locatară din cartierul Micro I, unde pe Aleea Castanilor, la nr. 1, a fost tăiat un corcoduş.Acest lucru a fost făcut de cei de la SPSZV, la solicitarea preşedintelui Asociaţiei de proprietari din Micro I, lucru confirmat şi de către Angela Neagoe, şefa SPSZV.

”Intr-adevăr s-a tăiat un pom în Micro I şi apoi acţiunea a fost oprită”, ne-a declarat aceasta. Angela Neagoe ne-a mai spus că, în principiu, tăierea copacilor se face numai pentru cei care ”nu sunt sănătoşi sau prost poziţionaţi faţă de clădiri”.Dar, de regulă, soarta copacilor din municipiu se hotărăşte destul de simplu, la întâlnirile bilunare ale primarului Francisc Boldea cu preşedinţii asociaţilor de proprietari din cartierele de blocuri. Aceştia din urmă solicită foarte des tăieri de pomi, doar în urma solicitării unui locatar deranjat de acel copac.

Revenind la corcoduşul tăiat din Micro I,, aşa cum ne-a confirmat locatara, copacul nu intra în categoriile amintite. Doamna necăjită de pierderea pomului a apelat şi la Agenţia de Mediu pentru a opri tăierea, dar de acolo i s-a răspuns că ei pot interveni numai în cazul anumitor specii.În schimb, pe aceeaşi Aleea Castanilor, la câţiva zeci de metri mai încolo, ramurile unui brad au crescut printre firele reţelei de curent electric, prezentând un  real pericol în cazul unei furtuni. ”Cunosc situaţia acelui brad, dar în astfel de cazuri intervenim numai împreună cu cei de la Enel, pe baza unui program prestabilit. De obicei, odată pe an, toamna”, ne-a spus Angela Neagoe.

Astfel de exemple pot fi găsite cu zecile în toate cartierele lugojene. Dar nu numai. Demararea lucrărilor de asfaltare a str. Hezerişului va face ca toţi pomii de lângă trotuare să fie tăiaţi pentru ridicarea canalelor şi realizarea rigolelor.Şefa de la SPSZV ştie şi de unde provin majoritatea problemelor de acest gen. ”În majoritatea cazurilor totul porneşte de la neînţelegerile dintre vecini care se răsfrâng asupra unor pomi, ajunşi mod de răzbunare. Pentru că în toate cazurile este vorba de copaci cultivaţi spontan, pe domeniul public, nu de către noi”, a încheiat Angela Neagoe.

Problema este că dacă tot se taie, ce se pune în loc? Iar răspunsul este unul simplu, mai nimic. Mai mult, chiar şi acolo unde se plantează ceva nu se prinde. Iar aici, exemplul cel mai concludent sunt cei 100 de nuci donaţi de oraşul înfrăţit Nisporeni, din Republica Moldova, plantaţi în Câmpia Libertăţii, de pe str. Tapiei, şi care nu s-a prins niciunul. ”A fost un teren pe care băltea apa”, este explicaţia oferită de Angela Neagoe.

O altă concluzie care se deprinde pornind de la tăierea copacilor este că domeniul public în Lugoj este al oricui, numai al administraţiei locale nu. Argumentul suprem al acestei afirmaţii este dat de zecile, poate chiar sutele, de mici grădini făcute de cei care se cred stăpânii domeniului public. Şi pe bună dreptate, atâta timp cât nimeni din administraţia lugojeană nu pune piciorul în prag.

În tot acest timp, Lugojul trebuie să asigure, până în anul 2013, 26 mp de spaţiu verde pentru un locuitor al municipiului. Până anul trecut, cifra obligatorie era de 20 mp/locuitor, lucru neîndeplinit nici până în prezent.

Poliţia locală lugojeană lipsită de o dotare corespunzătoare

Conform legislaţiei în vigoare şi a normelor de aplicare, un poliţist local trebuie ca atunci când iese pe stradă pentru a aplica legea să fie dotat cu pistol cu câte 24 de cartuşe, pistol cu muniţie neletală şi 30 cartuşe, baston cu electroşocuri, pulverizator de mână cu substanţe iritant-lacrimogene, cătuşe, fluier, radiotelefon portabil şi uniformă de serviciu, care cuprinde 34 de piese, pentru timp de iarnă şi de vară.

La Lugoj, situaţia este departe de a prezenta astfel. Poliţia Locală, transformare a fostei Poliţii Comunitare, a preluat de la defuncta instituţie ”toată dotarea”. Aceasta constă în uniforme, unde ”comunitară” a fost înlocuită cu ”locală”, radiotelefoanele portabile (staţii de emisie-recepţie) în număr de 18 plus staţia mamă, precum şi un număr de tonfe (bastoanele de cauciuc cu mâner), cătuşe, spray-uri lacrimogene şi binecunoscutele veste reflectorizante.

În schimb, atribuţiile Poliţiei Locale sunt mult mai mari. Pe lângă paza obiectivelor, ordinea şi liniştea publică în oraş, au apărut compartimentul de circulaţie, de inspecţia în construcţii, comercial şi de protecţia mediului, toate acestea lărgind cu mult sfera de activitate a poliţiei locale.”Sperăm că de 1 mai poliţia locală să lucreze din plin, la capacitatea maximă”, declara la sfârşitul lunii martie primarul Lugojului,Francisc Boldea. Iar situaţia de atunci, faţă de cea prezentă este neschimbată, cea prezentată mai sus. Acum, discursul este altul.

”Începând cu luna mai vom trece la dotarea poliţiei locale. În primul rând prin schimbarea ţinutei, urmând ca la rectificarea de buget să alocăm o sumă mai mare de bani pentru a dota şi cu celelalte echipamente absolut necesare în vederea desfăşurării în condiţii de securitate a controlului ce se va face de către poliţia locală, atât în ceea ce priveşte ordinea şi liniştea publică, cât şi circulaţia pe drumuirile publice, cât şi controlul construcţiilor executate în municipiul Lugoj şi în ceea ce priveşte desfăşurarea activităţii comerciale la nivel de oraş, ne-a spus şeful executivului lugojean.

Un alt capitol deficitar al Poliţiei Locale Lugoj este cel al mijloacelor de transport, unde dispun de o Dacia an de fabricaţie 1995, având numerele sugerând foştii gardieni publici, pe a cărui portiere a fost inscripţionată noua denumire a instituţiei. Iar speranţele în alte mijloace de transport par a fi deşarte.

”Din păcate nu putem în această perioadă să cumpărăm o maşină pentru poliţia locală, de fapt nici pentru primărie, suntem tot cu maşina din 2004, datorită restricţiilor stabilite de Guvernul României”, ne-a spus primarul Lugojului. Lucru este cu atât mai greu de înţeles cu cât am aflat, din presă că Poliţia Locală Bucureşti îşi schimbă scuterele din dotare cu Dacia Duster, iala Hârşova, o localitate asemănătoare Lugojului ca număr de locuitori, administraţia locală a demarat procedura de achiziţie pentru patru maşini cu care reprezentanţii poliţiei locale vor patrula prin oraş. Şi asta după ce au făcut investiţiile necesare în ţinutele şi dotarea cu armament.

În schimbla Lugoj, de la primar şi până la angajaţii poliţiei locale, lumea se fereşte să vorbească de armamentul cu care ar trebui să fie dotaţi păstrătorii liniştii publice. Motivele sunt mai  multe, dar în principal este vorba de lipsa de răspundere în ceea ce priveşte gestionarea şi paza acestui armament, dar şi performanţele şi calitatea eventualilor utilizatori ai lui.

Astfel se ajunge la poate cea mai mare problemă de ordin organizatoric cu care se confruntă poliţiştii locali lugojeni, un sediu adecvat desfăşurării unei bune activităţi, pentru care primăria încă nu are o soluţie.

În cadrul Poliţiei Locale Lugoj,  care are în componenţă 50 de angajaţi, mai mult de jumătate sunt cei implicaţi direct în domeniul asigurării ordinii şi liniştii publice, compartimentul intervenţie rapidă – 4, compartimentul de ordine şi linişte publică – 28 angajaţi şi compartimentul de pază obiective – 3.

Consilierii lugojeni încalcă legea an de an

Conform legislaţiei în vigoare, Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, în exercitarea mandatului lor, consilierii locali sunt în serviciu colectivităţii locale. În aceeaşi lege, la art. 51, alin. 4, se prevede că ”fiecare consilier, precum şi viceprimarul sunt obligaţi să prezinte un raport anula de activitate, care va fi făcut public prin grija secretarului.

Ori la ora actuală, din cei 19 reprezentanţi ai lugojenilor în consiliul local doar doi şi-au depus rapoartele de activitate pe anul 2010, Nicu Bădina dela PSDşi Bogo Anucin dela PD-L.”Legea nu prevede un termen până la care se pot depune aceste rapoarte de activitate, ele mai putând fi depuse şi de aici încolo”, ne-a declarat secretarul municipiului Lugoj, Dan Ciucu.

În principiu acest lucru este valabil, dar experienţa anilor trecuţi ne sau de înţeles că cei care nu au făcut acest lucru până în prezent, nu o vor face nici în continuare. Pentru că acelaşi număr fatidic, doi, este valabil şi pentru anii parcurşi de la preluarea actualului mandat de consilieri. Doar două rapoarte au fost depuse şi în 2010, dar şi în 2009. În ambele cazuri, cei care au făcut-o au fost aceiaşi doi consilieri local, din nou Nicu Bădina şi Voichiţa Coţolan, dela PRM.

Cei doi consilieri care au întocmit şi depus rapoartele de activitate pentru anul trecut sunt, de fapt, aleşii locali cu cea mai mare (Nicu Bădina – prezent continuu în consiliu din anul 2000) şi cea mai mică (Bogo Anucin – consilier din luna iulie anului trecut) experienţă.

Cu toate acestea, rapoartele înaintate de Nicu Bădina şi Bogo Anucin sunt destul de asemănătoare, ele prezentând din ce comisii ale Consiliului Local Municipal Lugoj fac parte, prezenţa la şedinţele de consiliu sau comisii, amendamente sau iniţiativele de hotărâri de consiliu la care au subscris.

Nimic în schimb despre probleme ridicate de cetăţenii Lugojului de care să se fi ocupat direct pentru a fi soluţionate, nici un astfel de exemplu nu apare în rapoarte. În schimb, cei care lecturează cele două rapoarte, sunt asiguraţi că lucrurile merg bine în consiliu şi că sunt deschişi oricărui dialog cu cetăţenii.

”Apreciez că activitatea consilierilor din Consiliul Local Municipal Lugoj a fost una foarte bună în anul 2010, în sprijinul realizării investiţiilor propuse de primar şi benefică pentru lugojeni. Grupul consilierilor PSD au lucrat eficient, în echipă cu primarul PSD Boldea Francisc. Rămâne ca noi, aleşii locali, să nu-i dezamăgim pe lugojeni.”, este concluzia raportului de activitate depus de Nicu Bădina.

”Vreau să asigur cetăţenii că pot avea în mine un partener de dialog şi voi putea fi contactat pentru eventualele probleme la sediul PD-L”, este fraza de încheiere pentru Bogo Anucin.

Ca orice act legislativ emis în România şi Legea 215/2001 are lacunele ei. Una dintre ele este chiar în ceea ce privesc aceste rapoarte anuale ale consilierilor locali, despre care spune că sunt obligatorii de depus, dar nu prevede nici o metodă de constrângere pentru respectarea ei sau de sancţionare în caz de neîndeplinire. Acest lucru face ca, an de an, consilierii locali lugojeni să se situeze deasupra legii.

Unde au dispărut câinii comunitari?

Pentru consilierul local Adrian Serendan, ultimele date prezentate de primarul Francisc Boldea privind câinii comunitari de pe raza municipiului reprezintă o enigmă. Plecând dela Raportulprimarului pe anul 2010, unde se menţionează că numărul câinilor comunitari a scăzut de la 2.500 la 235, şi comparând cu datele prezentate de societatea Salprest, se poate constata uşor că cifrele nu concordă.

”Pot să vă spun că în anul trecut s-au cheltuit suma de 228.000 lei pentru ca Salprestul să gestioneze în jur de 700 de câini. Din aceşti câini au fost eliberaţi înapoi în teritoriul Lugojului 520. Iată că nu concordă nici măcar cifra de 520 eliberaţi de Salprest cu cifra de care amintea primarul de 235 că ar mai fi la ora actuală”, ne-a declarat Adrian Serendan.

Cum situaţia Salprest este pe perioada 2008 – 2010, nici cifra iniţială de 2.500 de câini nu-şi găseşte echivalentul. Astfel, în anul 2008 firma lugojeană a gestionat 736 de animale (402 eliberate ulterior în teritoriu), în anul 2009 au fost 717 (691 eliberate) iar în 2010 numărul lor a fost de 556 (550 au ajuns înapoi în teritoriu).

De aici rezultă că în cei trei prin adăpostul de câini fără stăpân au trecut 2.009 animale. La această situaţie se mai poate adăugă că în cei trei ani, din cei 2.009 câini 247 au fost adoptaţi sau revendicaţi, 23 au evadat din adăpost, 99 au murit din cauza unor boli, iar 27 au fost eutanasiaţi (în anul 2008).

Un alt aspect remarcat de către Adrian Serendan este acela că deşi numărul câinilor gestionaţi de către Salprest a scăzut an de an, totalul cheltuielilor privind adăpostul câinilor a crescut. Iar cifrele sunt edificatoare în acest sens, 193.422 lei în 2008, 222.327 lei în 2009 şi 228.181 lei în 2010.

Ţinând cont de toate acestea, consilierul lugojean a ajuns şi dorinţa primarului de a emite o hotărâre de consiliu pentru castrarea şi a câinilor cu stăpâni. ”Cu siguranţă nu se justifică. Câinii nu provin din mediul privat. Nu cred că se poate emite un proiect de hotărâre de consiliu local în acest sens, sper că niciodată nu o să ajungem în situaţia să trebuiască să aprobăm o astfel de inepţie. Sunt posesor de câine de rasă şi din prisma mea nici nu poate fi vorba de aşa ceva”, ne-a spus Adrian Serendan.

Acesta este total de acord cu cele afirmate de Alice Toth, preşedinta Asociaţiei Chinologice Lugoj, pe care o consideră persoana cea mai competentă în privinţa câinilor, prin experienţă şi munca depusă de-a lungul timpului, şi care a spus că niciodată un stăpân nu-şi abandonează câinele.

Adrian Serendan este la rândul său susţinut de un alt coleg de consiliu, Ştefan Blidaru. ”Mi se pare incorect ca un câine din curtea mea, care n-a văzut strada niciodată, să fie castrat în condiţiile în care nu prezintă nici o problemă pentru înmulţirea câinilor.

Noi am aprobat nişte sume foarte mari pentru fiecare câine de la adăpostul organizat de Salprest, mai mari decât cele folosite pentru cazarea oamenilor în hoteluri. Aşa o să provocăm alte şi alte cheltuieli, dar se pare că bugetul nostru suportă”, a afirmat acesta.

Suspiciuni privind atribuirea refacerii faţadei primăriei

Consilierul PDL Ştefan Blidaru a readus în centrul atenţiei publice o lucrare despre care au existat diverse discuţii, refacerea faţadei primăriei lugojene, lucrare câştigată la licitaţie de către firma Matcon. După ce acesta a afirmat, mai demult, că pentru unii se ştia dinainte cine va câştiga achiziţia publică, acum Ştefan Blidaru revine şi afirmă că Matcon nu avea nici măcar dreptul să participe la licitaţie, dar să mai şi câştige.

”Pentru că din informaţiile noastre, firma care a fost câştigătoare a avut datorii la momentul licitaţiei în certificatul de atestare fiscală şi s-au creat astfel nişte probleme tehnice privind legalitatea licitaţiei”, ne-a declarat consilierul local, care a mai adăugat că acesta ar fi şi motivul pentru care lucrarea încă nu a fost demarată.

Din cele spuse de Ştefan Blidaru, Matcon avea la licitaţie o datorie ce depăşea suma de 20.000 de lei şi că asupra corectitudinii desfăşurării licitaţiei sunt alte organe îndreptăţite să se pronunţe, dar de principiu orice firmă cu datorii nu are dreptul să participe la licitaţii. ”Asta este de competenţa celor care vor analiza corectitudinea licitaţiei şi a executivului primăriei”, a încheiat acesta.

Pentru primarul Lugojului, pentru a putea înţelege ce s-a petrecut acum trebuie să ne întoarcem cu câţiva ani în urmă, în anul 2007, când vechea administraţie a municipiului a concesionat trei hectare de teren firmei Matcon fără să o pună în posesia acelui teren. Totodată a obligat Matcon-ul să plătească concesionarea în avans pe un an de zile, în valoare de 250.000 lei.

”Firma a plătit aceşti bani, banii au fost cheltuiţi până la campania electorală, firma n-a fost pusă în posesie şi ca atare firma ne-a dat în judecată să-şi recupereze suma întrucât primăria de atunci n-a fost în stare să dezmembreze terenul de pe str. Timişoarei, atât pentru firma Matcon cât şi pentru celelalte firma la care a mai concesionat acele terenuri”, ne-a declarat Francisc Boldea.

Aşa se face că în timpul licitaţiei pomenite de Ştefan Blidaru, primăriea avea o obligaţie de plată de 250.000 de lei către Matcon, pentru care firma lugojeană a solicitat un certificat de compensare fiscală conform legii, întrucât înregistrau o datorie de doar 20.000 lei. ”Deci nici a 10-a parte din ceea ce aveam noi obligaţie de plată, iar comisia de evaluare a admis acest lucru în conformitate, spun dânşii, cu prevederile legale”, a completat şeful executivului lugojean.

Chiar şi aşa, primarul Lugojului, în calitate de ordonator principal de credite, spune că este obligat să semneze contracte după ce acestea au viza juridică, viza comisiei de evaluare şi au controlul financiar preventiv, toate aceste condiţii fiind îndeplinite. Totuşi, la mijlocul lunii februarie a acestui an, Francisc Boldea a solicitat comisiei de evaluare (compuse din Radu Belu, Ştefan Tonino, Dinel Mazilu, Constantin Lazăr, Laura Tocaci şi Mirela Şepşei) reanalizarea documentelor de participare la licitaţie.

”Comisia de achiziţie, din care eu nu fac parte, a stabilit că a fost o procedură legală şi ca atare nu vor reveni asupra deciziei pe care au luat-o dat fiind faptul, aşa cum am spus, că noi suntem datori firmei respective cu o sumă mare de bani rămasă restanţă din anul 2007”, a încheiat Francisc Boldea. Mai trebuie spus că orice decizie a comisiei de evaluare trebuie să îndeplinească votul a cel puţin 2/3, iar decizia finală a fost adoptată cu votul majorităţii membrilor săi (din cele şase persoane menţionate mai sus, primele două nu au semnat pentru această decizie).

În cazul refacerii faţadei primăriei lugojene, este vorba de o lucrare pe care firma Matcon o va face pentru suma de 576.920 lei plus TVA, iar ultima declaraţie a priumarului Francisc Boldea pe seama acestui subiect a fost că în perioada lunilor mai – iunie se vor ridica schelele pe primărie şi va fi demarată lucrarea.

Umblă vorba prin târg că un anumit partid politic se tot încăpăţânează să facă sondaje prin oraş, aproape trimestrial. Şi că în aceste sondaje, primarul Francisc Boldea a cam început să o ia la vale. De la 70% opţiune de vot în urmă cu aproximativ trei luni, acum ar fi ajuns pe la 60%. Hmmm! Asta explică acum de ce edilul nostru şef este cam nervos în ultimul timp şi de ce încearcă cu atâta sârg să-şi atragă presa dispusă să se bălăcărească în jocul lui instrumentat pe bani publici. Poate acesta îi şi motivul pentru care în primărie se fac eforturi deosebite pentru a angrena şi Redeşteptarea în cloaca care priveşte cu sârg la banii lugojenilor.

Un prieten mi-a atras atenţia că iar au apărut referire despre mine, colegul meu Groza şi publicaţia la care lucrez, pe un sul de hârtie igienică, subvenţionat de către primarul Francisc Boldea şi o parte dintre consilierii locali, cu toţii fiind aleşii lugojenilor.

Nişte băieţi simpatici, dar fără talent literar şi unii dintre ei chiar certaţi cu legea, se încăpăţânează să se dea ”ziarişti”. Pfff! Ce credeţi că fac aceste nimicuri ale presei lugojene? Vin cu nişte dezvăluiri vechi de ani de zile, perimate, de care ştie toată lumea, chiar şi cei din conducerea trustului nostru.

Eu unul n-am să le răspund lor, este sub demnitatea mea, deşi ar fi trebuit să fiu flatat de afirmaţiile unora cum că acest blog ar influenţa deciziile luate în primăria lugojeană. Dar în acest caz eu ştiu, o ştiu şi cei din primărie, că lucrurile nu stau chiar aşa. Blogul meu nu influenţează decizii, dar sper măcar să îi facă pe cei care iau decizii în primărie să fie atenţi ca deciziile luate să respecte legea.

Aşa că am să mă adresez direct primarului Francisc Boldea şi consilierilor PSD, PNL şi PRM care i-au susţinut şi votat bugetul. Şi în primul rând le solicit public să aducă la cunoştinţa lugojenilor documentele care stau la baza alocării de la bugetul de bani pentru reclamă şi publicitate unor ziare. Sper din inimă să nu avem de-a face iar cu nişte studii de piaţă întocmite de vreun birou din primărie – în speţă cel condus de Liviu Savescu, de genul celui de la ”Ziua Lugojului”, prin care 183 de milioane de lei vechi s-au dus nu se ştie unde.

În al doilea rând, aş dori să ştim pentru ce sunt acei bani. Pentru că primarul Francisc Boldea nu recunoaşte că sunt bani plătiţi pentru a i se face o imagine bună în ochii lugojenilor, susţinând că plăţile sunt făcute pentru ca primăria să poată publica anumite anunţuri de larg interes.

Pentru că în acest ultim caz am să fac o demonstraţie simplă. Alăturat puteţi vedea pagina 10 din Redeşteptarea nr. 1032, săptămâna 24 – 30 martie 2011, unde în partea de jos, în dreapta, sunt trei anunţuri de la primărie. Acum vin şi întreb. Dacă cele trei anunţuri sunt din categoria celor sugerate de Francisc Boldea, unde apar în publicaţiile plătite special de primărie în acest scop? Pentru că eu nu le-am găsit niciunde? Atunci, mă repet, de ce sunt daţi 560 de milioane celor trei publicaţii?

Dar Dumnezeu nu bate cu boata, dle primar! După ce v-aţi grăbit să plătiţi 100 de milioane lei la Actualitatea, acum cu ce v-aţi ales? Din cauză că nu v-aţi conformat la fel de repede şi cu cei 70 de milioane de milioane pentru avortonul de Actualitate Literară, deşi fie vorba între noi este plină primăria de ea, acum v-au scos şi din toate paginile ziarului. Sunteţi ca vorba aceea, şi … şi cu banii luaţi!

Revenind la tonul serios dle primar, poate oferiţi lugojenilor un răspuns la cele arătate mai sus. Iar pe mine personal m-ar interesa de ce graba asta de a plăti deja publicaţiile pe care le iubiţi aşa mult, că prea seamănă cu plata ca la curve, unde banii se dau înainte.

Nu mă caracterizează editorialele de genul celui de mai jos, dar sunt lucruri care trebuie spuse odată şi odată, chiar dacă ani întregi de ziaristică m-am abţinut şi nu am băgat în seamă ”o anumită parte a presei” care tot încearcă un conflict cu Redeşteptarea în speranţa că astfel îşi vor mai face reclamă şi le vor creşte tirajul cu 10 exemplare.

Nişte mâzgălitori de hârtie care pompos, dar nejustificat, se autointitulează ”ziarişti”, de la o publicaţie avorton săptămânală, tot încearcă să ne muşte de fund (scuzaţi expresia, dar scriu coborându-mă la nivelul lor pentru a mă putea face de înţeles şi de ei), atât pe mine, cât şi publicaţia la care lucrez.

Aceşti anonimi ziarişti îşi permit să spună despre publicaţia noastră că îl şantajează pe primar. Foştii lingăi ai lui Martinescu, ajunşi acum lingăii de serviciu ai lui Boldea, uită însă de la mână până la gură, căci aşa cum hoţul strigă hoţul, aşa şi ei nu trimit nici un reprezentant la conferinţele de presă ale PDL, din motiv că aceştia nu plătesc la fiţuica pe care o avortează în fiecare săptămână.

Şi pentru cei care nu-şi mai aduc aminte, am să vă mai relatez un moment mai vechi, din 2008, datat imediat după ce Boldea a câştigat alegerile. Atunci, atât eu cât şi publicaţia noastră i-am acordat noului primar o perioadă de graţie de trei luni, prelungită ulterior până la şase luni, în care nu am criticat nimic din ceea ce s-a întreprins în cadrul executivului lugojean, ”Adevăraţii ziarişti” însă au pornit atacurile a doua zi după ce Francisc Boldea şi-a preluat noua funcţie. Iar situaţia a durat aproape trei luni, timp în care, la un moment dat, primarul Lugojului a interzis chiar vânzarea ziarului avorton în magazinul său de pe Timişoarei. Bineînţeles, totul s-a calmat până ce edilul şef a înţeles mesajul şi s-a conformat cerinţelor.

Tot de acolo, un anonim circar al presei lugojene, ascuns în spatelor unor limbi (de ceas) îşi permite să facă morală şi să tragă la răspundere colegi de breaslă. Tocmai el, marele revoluţionar, care şi-a tras blog numai ca să mă poată înjura în voie? Chiar dacă şi acolo se ascunde tot în spatele cuiva, vocabularul folosit este unul care îl caracterizează şi care îi dezvăluie talentele jurnalistice.

Acum, eu îi înţeleg că sunt supăraţi că am scris despre ”subvenţiile” primite din banul public, dar au împins lucrurile prea departe. Colegul meu Daniel Groza a scris un editorial foarte bun, chiar dacă părerea mea este că nu trebuia să bage în seamă aceste râme ale presei lugojene.

În loc să-şi vadă mai departe de treaba lor, de lipitori care sug bani din stânga şi dreapta, ei vin acum cu ameninţări. Măi băieţi, vedeţi-vă de treaba voastră şi bucuraţi-vă că datorită lui Boldea avortaţi acum două publicaţii, una citită doar în WC-urile publice, iar alta găsită numai în birourile de la primărie.

Avem dovada că primarul Lugojului ăţi respectă promisiunile electorale şi modernizarea Lugojului se face “de la periferie spre centru”. Cel puţin în ceea ce priveşte iluminatul festiv de sărbători. Am găsit şi am fotografiat girlande care nu se găsesc decât prin centrul oraşului.

Cârcotaşii au să spună că cele două ghirlande încadrează exact casa primarului din Buchini. Păi ce, Libertăţii nu-i la periferie?

Nemulţumiri printre şefii din primărie

O nouă decizie a şefului executivului lugojean, Francisc Boldea, a creat nemulţumiri în rândul unor şefi din primărie, exprimate, momentan, doar pe la colţuri. Este vorba de stabilirea salariilor angajaţilor care deţin funcţii de conducere din cadrul aparatului de specialitate al Primarului municipiului Lugoj, a instituţiilor şi serviciilor publice din subordinea Consiliului Local, în conformitate cu Legea 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice şi Legea 285/2010 privind salarizarea în anul 2011a aceluiaşi tip de personal.

Conform actelor legislative, ”la funcţiile de conducere unde sunt prevăzute două grade de salarizare, nivelul de salarizare corespunzător gradului, respectiv clasei de salarizare şi coeficientului de ierarhizare se stabileşte de ordonatorul principal de credite (n.r. – primarul) în funcţie de responsabilitatea, complexitatea şi impactul deciziilor impuse de atribuţiile corespunzătoare fişei postului”.

Ţinând cont că ”gradul I” este limita inferioară, iar ”gradul II” cea superioară, în  această ultimă categorie au intrat doar 7 şefi: Dan Ciucu – secretarul municipiului, Romulus Banda – şef Birou Juridic, Cristian Băltăreţu – şef Birou Autorizaţii, Graţiela Jivan Ciurescu – şef serviciu Impozite şi Taxe, Monica David – şef serviciu, Călina Gabriela Gongola – director executiv DASC şi Constantin Udrescu – şef serviciu.

Ori dacă la stabilirea gradului de salarizare al şefilor din primărie s-a ţinut într-adevăr cont de ”responsabilitatea, complexitatea şi impactul deciziilor”, sunt greu de înţeles unele încadrări. Şi nu putem să nu ne întrebăm cum doi subalterni (Cristian Băltăreţu şi Graţiela Jivan Ciurescu) au un grad de încadrare mai mare decât superiorul lor (Cosmin Nichita – director Direcţia Economică). Sau cum un şef (Constantin Udrescu) care nu are nici un angajat în subordine, are acelaşi grad de salarizare cu a directorului DASC, direcţie cu sute de angajaţi şi multiple activităţi, sau cu cel al arhitectului şef Dinel Mazilu.

La gradul I de salarizare, inferior, sunt trecuţi: Dinel Mazilu – arhitect şef, Liviu Savescu – şef birou, Cosmin Nichita – director Direcţia Economică, Ionel Cadia – şef birou, Sorin Ioniţă – şef serviciu, Nicolae Vâţ – şef serviciu, Rodica Buharu – şef serviciu, Adriana Gogu – şef birou, Vasile Puzderie – şef serviciu, Florin Curuţiu – şef serviciu, Cristina Ioviţă – şef serviciu, Ioan Velciov – şef serviciu, Carmen Peşteanu – şef serviciu, Henrieta Szabo – director, Luminiţa Wallner Bărbulescu – director, Francisc Krall – şef serviciu şi Nicolae Tonino Ştefan – şef serviciu.

Primarul Francisc Boldea spune că atât gradele se acordă, cât şi punctajele de evaluare pentru stabilirea calificativului, trebuie să reflecte realitatea şi munca depusă de fiecare dintre cei care lucrează în primărie. ”Sigur că toate lumea vrea să aibă gradul II, unii sunt pe funcţie doar de un an, doi, şi ar dori să aibă gradul II, e puţin mai greu. Trebuie să se obişnuiască acum cu gradul I şi peste un an, doi, când ne dăm seama de valoarea lor şi de valoarea realizărilor lor, în primul rând, şi de modul în care lucrează cu cetăţenii oraşului, atunci şi punctajul şi gradul pot fi către maxim”, ne-a declarat acesta.

Şeful executivului lugojean a mai adăugat că deocamdată unii au calificativ bine, unii au foarte bine, unii au gradul I, unii au gradul II, fiecăruia după cât a muncit în acest an şi, bineînţeles, în anul trecut, 2010. ”Considerăm că trebuie să fie o echitate în ceea ce priveşte evaluarea fiecărui angajat al primăriei, pentru că toţi sunt plătiţi din bani publici, iar toate aceste avansări de fapt sunt sume de bani”, a încheiat Francisc Boldea.

Şi pentru ca afirmaţia din postul anterior să fie acoperită, iată cum îşi permite primarul Lugojului că cheltuiască banul public: cumpărând publicaţii (care se lasă cumpărate), sau aruncând în stânga si dreapta pentru festivităţi în care să-şi facă publicitate şi campanie. Pentru că, pentru cei care nu cunosc deja, el este deja într-o furibundă canpanie electorală, într-o luptă acerbă pentru o imagine cât mai pozitivă. Şi când te gândeşti că in 2008 spunea că în campania din 2012 va avea doar nişte afişe A3 in care îi va anunţa pe lugojeni că va candida din nou

Primăria Lugoj împrăştie cu banii pentru reclamă şi publicitate

Deşi primarul Lugojului s-a lăudat, nu cu mult timp în urmă, că ”proiecţia bugetului realizată pentru acest an este una echilibrată”, o succintă lecturare a acestuia dezvăluie, pe lângă toate lucrurile bune pe care publicaţia noastră le-a prezentat deja, existenţa unor cheltuieli cel puţin surprinzătoare pentru perioada de criză prelungă pe care o traversăm.

Şi ne referim în primul rând la cheltuielile de promovare a instituţie conduse de Francisc Boldea, reclamă şi publicitate, care totalizată depăşesc cu mult cifra anului trecut. Astfel, dacă în 2010 erau prevăzuţi 50.000 lei pentru reclamă şi publicitate, în 2011, la acelaşi capitol de buget, suma alocată este de 66.000 lei. Aceşti bani sunt împărţiţi astfel: 23.000 lei pentru ”Ziua de Vest”, 23.000 lei pentru ”Renaşterea bănăţeană”, 10.000 lei pentru ”Actualitatea” şi 10.000 de lei pentru alte publicaţii.

Chiar şi aşa, cele 660 de milioane de lei vechi necesari ca primăria lugojeană să poată face diverse anunţuri în publicaţii zonale ar fi de înţeles dacă nu ar exista alţi 60.000 de lei prevăzuţi pentru tipărirea propriei publicaţii, ”Monitorul de Lugoj”, unde executivul poate tipări orice anunţ de interes pentru lugojeni doreşte.

Iar pentru cine consideră publicaţia lugojeană nedreptăţită faţă de suratele din Timişoara, trebuie să ştie că lucrurile se mai balansează prin acordarea, la capitolul cultură, a altor 7.000 de lei pentru tipărirea revistei ”Actualitatea literară”.

Un alt capitol din buget la care suma alocată pentru 2011 aproape că este dublă faţă de cea a anului trecut este cel de protocol şi reprezentare: 42.000 în acest an faţă de 22.000 lei în 2010. Suma din acest an se compune din protocol colindători – 6.000 lei, şedinţe festive, delegaţii, alte activităţi – 21.000 lei şi Ruga lugojeană – 15.000 lei. Tot pentru sărbătoarea din 15 august, în bugetul Casei de Cultură a municipiului Lugoj mai sunt prevăzuţi alţi 30.000 lei. Şi tot pentru Ruga lugojeană mai sunt prevăzuţi 13.000 lei pentru materiale de promovare a ei.

Doar în ceea ce privesc ”materialele de promovare ale municipiului Lugoj” se înregistrează în acest an o cifră mai mică decât în 2010, 40.000 lei (agende, calendare, broşuri şi mape de prezentare, alte cheltuieli de promovare) faţă de 50.000 lei anul trecut.

Toate aceste cheltuieli se fac în timp ce pentru fondul de rezervă, cel la care se poate apela în cazul unor situaţii deosebite, chiar catastrofice, s-a alocat suma de 5.000 lei.

Un ”prieten” de-al meu mi-a atras atenţia pe acest blog că a apărut un material care-mi este dedicat, pe un alt blog. De obicei nu răspund la anonime, cu atât mai mult la cele care folosesc un limbaj suburban. Dar fiind vorba şi de activitatea mea profesională, am să fac o excepţie şi am să răspund unui aspect, care mă incriminează că ”interpretez o conferinţă de presă după mintea mea îngustă”.

Referirea duce la un material apărut tot în numărul 1026 din Redeşteptarea, articol pe care îl redau mai jos.

 

Revoluţionarii lugojeni cer schimbarea secretarului de stat, iar acesta solicită să fie cercetaţi pentru falsurile din dosare

A doua jumătate a lunii decembrie a anului a adus cu ea şi constituirea Unităţii Mişcării Revoluţionare Lugojene, o nouă uniune a revoluţionarilor lugojeni constituită din asociaţiile ”16-21 Decembrie 1989 Lugoj, ”Flacăra Revoluţiei – Lugoj 1990” şi A.L.P.A.R.

Liderii noii uniuni (Ioan Indru, Mihai Săndulescu, Petrică Balint, Petru Antoni şi Nicolae Toma) au dorit să-i dea o replică Secretarului de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor din Decembrie ’89 (SSPR), George Costin, despre care susţin că nu reprezintă interesele revoluţionarilor, ci că doreşte doar denigrarea acestora, în special a celor lugojeni, dar şi a Lugojului, al doilea oraş liber de comunism din ţară în decembrie 1989.

Atunci, George Costin era şef de stat major al gărzilor patriotice de la IMGB, funcţie asimilată de către revoluţionarii lugojeni ca reprezentant al conducerii comunisto-ceauşiste, ”braţul înarmat din rândul muncitorimii”. ”Prin ceea ce face acum, continuă practic lupta începută atunci împotriva revoluţionarilor”, a afirmat pentru început Petrică Balint.

Mai mult, revoluţionarii lugojeni îl acuză pe George Costin că nu face altceva decât să abuzeze de funcţia pe care o deţine. Acesta nu poate cere reanalizarea unor dosare pentru care o comisie special constituită şi-a exprimat deja avizul.

Drept urmare, Liga de Onoare a Revoluţionarilor din Decembrie, din care fac parte şi cele trei asociaţii lugojene, consideră că ”se impune schimbarea de urgenţă a d-lui George Costin din funcţia de Secretar de Stat al SSPR”. Aceeaşi organizaţie mai atrage atenţia asupra faptului că pentru George Costin, Direcţia Naţională Anticorupţie a dispus începerea urmăririi penale pentru fapte de corupţie, la începutul lunii trecute efectuând două percheziţii la sediul Asociaţiei Decembrie 1090 Metrou, al cărei preşedinte este actualul secretar de stat.

Revoluţionarii lugojeni au răspuns şi uneia dintre acuzele aduse de George Costin, folosirea unei ştampile cu Frontul Salvării Naţionale în data de 20 decembrie 1989, pe o legitimaţie emisă pentru Daniela Creţu Stoicănescu, când acest organism a luat fiinţă două zile mai târziu, în 22 decembrie.

”În data de 22 decembrie eram la unităţile militare când am aflat că Ceauşescu a fugit. Întorşi la primărie, cei care asiguram conducerea oraşului, am luat o serie de măsuri, printre care scoaterea unui ziar, fabricarea unei ştampile şi a unor legitimaţii. A doua zi dimineaţa, în data de 23 decembrie, s-a fabricat acea ştampilă la IUPS, care a fost gata în ziua următoare. Apoi am început să fac legitimaţiile. Nimeni n-a spus că acel document a fost eliberat în data de 20. El a fost eliberat ulterior”, a spus Nicolae Toma.

Cam în paralel cu revoluţionarii lugojeni şi George Costin a ţinut o altă conferinţă de presă în care unul dintre subiecte a fost, din nou, revoluţionarii din municipiul de pe Timiş. Cu acest prilej, acesta a anunţat că mai sunt 25 de persoane din ”lotul Lugoj”, pe lângă cele şase anunţate anterior, verificat până în prezent fiind un singur caz (Sălăşan Nicolae Florin) şi că sunt îndeplinite condiţiile legale de preschimbare a certificatului de revoluţionar.

Secretarul de stat pentru Problemele Revoluţionarilor a şi numit o parte din această categorie a revoluţionarilor lugojeni, din ea făcând parte Halasz Ionel, Călina Dumitru, Cireşan Marieta, Lungu Dumitru, Luca Constantin Dănuţ, Pădurar Marius Ionel, Ofiţerescu Alexandru Ion, Dragomir Matei, Ţiucra Dorel Ioan, Nicolaescu Dan, Coriteac Iosif, Brancu Nicolae, Cocoş Ioan, Nacu Dorel, Bobic Octavian, Lorescu Luigi, Marcu Victor Iulian, Hagel Ioan, Işfănescu Ioan Gigel, Dumitrescu Romeo şi Franţ Petre Nicuşor,

Pentru aceste cazuri, ”vom înainta Comisiei parlamentare propunerea de anulare a avizului dat iniţial şi, începând de săptămâna viitoare, vom audia toate aceste persoane”, a declarat George Costin.

”În dosarele lor sunt în continuare documente false, însă din nişte informaţii pe care le deţinem se pare că nu neapărat titularii sunt vinovaţi”, a adăugat acesta. Referindu-se din nou la asociaţia de revoluţionari condusă de Petrică Balint, George Costin a spus că a încercat să afle dacă ea este legal înfiinţată şi dacă avea dreptul să susţină oameni şi să dea avize pentru certificare de revoluţionari.

”Când am solicitat dosarul acestei asociaţii, am găsit o adresă de înaintare către Secretariatul de Stat, iar când am vrut să consultăm hotărârile judecătoreşti, am constatat că nu se vede nimic”, a mai spus George Costin. În plus, acesta a informat presa că serviciul contencios verifică în aceste zile dacă o filială a unei alte asociaţii, cum este cazul la Lugoj, poate acorda avizele necesare.

Acesta a fost materialul scris de mine. ”Interpretarea” de care sunt acuzat cred că este cea marcată cu roşu. În acest caz, nu mai am nici un comentariu, ci am să postez aici o parte din înregistrarea conferinţei de presă şi îi las pe cititorii mei să vadă unde îi ”interpretarea cu minte îngustă”.

Am să o iau în ordine. Prima dată să citim textul apărut în Redeşteptarea nr. 1026.

Găinării şi falsuri la Primăria Lugoj – pentru cine şi pentru ce?

La sfârşitul anului 2010, una dintre achiziţiile, a se înţelege cumpărăturile, cele mai importante făcute de Primăria Municipiului Lugoj a însemnat procurarea obiectelor pentru o tombolă organizată cu prilejul Zilei Lugojului. Toţi lugojenii cunosc că Ziua Lugojului este în 20 Decembrie şi bineînţeles, aşa cum ne-a înştiinţat inclusiv ziarul primarului, Monitorul de Lugoj, tombola era programată şi a avut loc în data de 20 Decembrie, la Restaurantul ”Concordia”.

Acum să vedem ce s-a întâmplat, de fapt, după Ziua Lugojului. Primăria, dornică să cheltuiască nişte bani pentru acest eveniment îşi aminteşte, după ce Ziua Lugojului a trecut, că a promis cumpărarea şi plata obiectelor pentru tombolă. Astfel. În 23.12.2010, la trei zile după eveniment, se fac în grabă o serie de acte şi primarul Francisc Boldea semnează personal procesul verbal de predare a obiectelor în calitate de gestionar către beneficiarul Asociaţia 16-21 Decembrie 1989 care, surprinzător, nu confirmă prin semnătură primirea lor.

Dar să vedem ce spun documentele din primărie!

Condiţia pusă de primărie vânzătorului a fost ca cele 300 de obiecte să însemne 10 tipuri diferite, câte 30 din fiecare, iar preţul obligatoriu pe bucată să fie de 61 de lei, fiindcă în final trebuiau cheltuiţi 18.300 lei. În atare condiţii, obiectele cumpărate, fiind de altfel banale, de exemplu mixer, prăjitor de pâine, maşină de cusut, storcător de fructe sau aparat cu aburi, n-au putut fi găsite nici la ”Altex”, nici la ”Domo”, ci doar la un obscur PFA (persoană fizică autorizată). Doar acest vânzător a putut să respecte condiţia pusă de primărie ca cele 10 obiecte diferite să aibă acelaşi preţ pe bucată şi aritmetic, în total să coste 18.300 lei.

Dar tombola a avut loc cu trei zile înaintea cumpărării, ca atare se pun, desigur, nişte întrebări:

- de ce primăria a cumpărat în 23.12.2010 obiectele pentru o tombolă care a avut loc în 20.12.2010?

- cum a putut primarul să semneze pentru predarea acestor obiecte în 23.12.2010, dacă ele au intrat în gestiunea primăriei în 27.12.2010?

- ştim că pe documentul de predare nu a semnat nimeni la primitor şi în concluzie obiectele sunt la primărie?

- la ce-i vor folosi primarului aceste obiecte?

Socotim că răspunsurile vor fi simplu de dat.Dacă ne uităm pe lista obiectelor atunci e clar că vom fi ”aburiţi” (fiindcă sunt 30 de aparate cu aburi), funcţionarii din primărie care au făcut actele vor fi ”prăjiţi” de primar la salariu (fiindcă sunt 30 de prăjitoare de pâine) iar actele se vor ”coase” ca să dea bine (fiindcă sunt 30 de maşini de cusut). Cu aceste dotări se pot face minuni!

Dacă tot nu s-au predat nimănui propunem ca primăria să organizeze o altă tombolă. Dar cu o rugăminte: NU PE BANII LUGOJENILOR!

P.S. Sperăm ca măcar o instituţie a statului să se autosesizeze şi să facă un control inopinat al documentelor din primărie. Aşteptăm răspuns.

Din păcate, nu am scris eu acest material, deşi mi-ar fi plăcut mult să tratez acest subiect, de aceea am să-i permit numai să-l completez. Că este o găinărie e foarte clar, o găinărie de 183 de milioane de lei, bani publici. La fel de clar este că obiectele care sunt la mijlocul acestei găinării nu sunt pentru o tombolă, o dovedeşte lista completă a lor, care se prezintă astfel:

- aparat aburi – 30 buc – 18,3 milioane

- aparat lipit (!?) – 30 buc – 18,3 milioane

- aparat înfoliat (!?) – 30 buc – 18,3 milioane

- storcător fructe – 30 buc – 18,3 milioane

- agendă electronică – 30 buc – 18,3 milioane

- sistem subwoofer (!?) – 30 buc – 18,3 milioane

- prăjitor pâine – 30 buc – 18,3 milioane

- maşină cusut mini – 30 buc – 18,3 milioane

- aparat laminat (!?) – 30 buc – 18,3 milioane

- mixer – 30 buc – 18,3 milioane

Trebuie să recunosc că am rămas surprins şi plăcut impresionat că asociaţia de revoluţionari condusă de Petrică Balint nu a semnat procesul verbal de predare – primire a acestor obiecte, lăsându-l cu ochii în soare pe Francisc Boldea, care, în mod normal, ar trebui să comunice ce s-a întâmplat cu acele obiecte.

Francisc Boldea în încercarea de a convinge lumea şi, mai ales, de a se convinge singur că montarea pilonilor pe str. Buziaşului n-a avut nici un substrat politic, o comite iar, ştergând o postare de pe pagina de internet lugojul.ro.

În acest caz, dle primar, degeaba vii cu scrisori în conferinţă de presă când este ştearsă de pe internet orice părere contrară. Noroc că de data asta am apucat să o văd înainte de a fi radiată

Iată ce ar fi trebuit să apară în dreptul sesizării cu nr. 1260:

1260 Mai 2 ani… 26.11.2010

Sesizare:

Stimate Dom’ Primar…nu o mai daţi în toate ziarele cu Timişoara (că pilonii de pe Buziaşului sunt şi în Timişoara de la Pădurea Verde până la mama lor) că nu se poate compara fluxul de maşini din Timişoara cu cel de pe Buziaşului. Nu vreţi să înţelegi că până să fie gata pasarela NU am avut alte opţiuni de a ajunge în oraş, acuma când sunt si altele domnia d-voastră ne obligă să ocolim, atunci nu ne obliga nimeni … da nu este nici o problemă, mai sunt 2 ani şi ne vom exprima şi noi cei din zona aceea părerea la alegeri.

Şi dacă tot vreţi să mai spălaţi bani, nu mai puneţi piloni şi pe pasarela că nimeni nu poate să întoarcă acolo unde bordura este atât de mare, mai bine terminaţi balustrada pt. pietoni, asta dacă vreţi să faceţi ceva, dacă nu vom pune pe altul să facă …. Numai bine

La întrebarea mea de ce a fost ştearsă postarea, primarului Lugojului mi-a dat un răspuns care începe să devină o regulă: nu rămân postate sesizările anonime!

Peste 30 de milioane lei vechi îi costă pe lugojeni modernizarea unei fântâni forate

Şeful executivului lugojean a anunţat, în cadrul săptămânalei întâlniri cu presa, finalizarea lucrările de reparaţii la fântânile forate de pe Splaiul 1 Decembrie 1918, str. Timişoarei 110, precum şi la cele din cartierele Cotu Mic şi Micro I. ”Din discuţiile purtate cu locuitorii din zonele respective, am înţeles că aceştia sunt foarte mulţumiţi de modul în care arată acum fântânile”, a declarat Francisc Boldea.

Ceea ce însă primarul Lugojului a spus-o cu jumătate de gură, este că modernizarea unei singure fântâni forate din municipiul Lugoj ”costă aproximativ 3.000 de lei”. În fapt, suma exactă este de 3.184 lei (31,84 milioane lei vechi), ceea ca va face ca lucrările pentru toate cele 38 de fântâni forate câte există în Lugoj, să coste bugetul local 120.992 lei (adică 1,2 miliarde de lei vechi).

Poate suma nu ar părea prea mare dacă nu ar trebui să adăugam alte zeci de milioane de lei vechi cheltuiţi de Serviciului Public de Administrare şi Întreţinere a Domeniului Public (SPAID) în această primăvară pentru eliminarea vechii gresii, refacerea zidăriei şi aplicarea, în unele cazuri, a unui alt tip de învelitoare, mozaicat.

”Vom elimina gresia care s-a dovedit fără randament, deoarece în fiecare an a trebuit să investim bani mulţi cu înlocuirea lor, iar acestea se sparg, cad şi dau un aspect jalnic”, anunţa primarul Francisc Boldea în luna mai a acestui an. Insă lucrările executate de SPAID ”pentru a economisi bani”, s-au dovedit de o şi mai proastă calitate, la toate fântânile pe unde au trecut noul strat învelitor începând să se desprindă la nici o săptămână după aplicare.

De atunci, lucrările de modernizare a fântânilor au rămas suspendate, până la ”Expo Lugoj 2010”, când executivul lugojean a găsit la standul firmei Piastrelle noua soluţie pentru fântâni.

”Folosind specialiştii în placări, am considerat că trebuie să aplicăm o tehnologie nouă pentru placarea fântânilor din oraş”, a declarat primarul Lugojului imediat supă expoziţie, în fapt, revenirea la o variantă de placare tot cu gresie, cu un design care imită zidul de cărămidă. Pentru acest an, sunt prevăzute lucrări la 11 dintre cele 38 de fântâni forate existente pe raza municipiului Lugoj.

Gărduleţ de 300 de milioane de lei

Vorbind din nou despre modul de cheltuire a banului public, Marius Martinescu, preşedintele PDL Lugoj, l-a luat în derâdere pe primarul Francisc Boldea. ”Ştire de mare senzaţie, una dintre lucrările cele mai dificile de realizat la finele acestui an este un gard de 206 metri lungime şi 2 metri înălţime. Probabil că este o lucrare fabulos de importantă fiindcă altfel nu ar fi fost consemnată ca ştire în plan local şi ea va însemna un mare al Primăriei Lugoj în programul de investiţii pentru anul 2010”, a declarat acesta în cadrul unei conferinţe de presă.

Trecând însă la un registru serios, liderul democrat liberalilor lugojeni şi-a exprimat speranţa că acest gard nu va ajunge să coste un miliard de lei vechi. Acest preţ a rezultat dintr-o analogie cu o altă lucrare de investiţii a primăriei, gardul din Cotu Mic, pornind de la Podul de beton, ”care are cu aproximaţie 50 de metri lungime şi este doar de un metru înălţime, gard care a costat o sumă <<neînsemnată>> la nivel de 300 de milioane lei vechi”, a spus Marius Martinescu.

Trecând la cheltuirea banului public în anul care va veni, PDL Lugoj ar dori ca o atenţie deosebită să fie acordată ”Bisericii cu două turnuri”. ”Am dori ca pentru bugetul anului 2011, Biserica Adormirea Maicii Domnului, un obiectiv care este şi monument istoric, să beneficieze de o atenţie responsabilă din partea executivului şi a primarului, atunci când vor fi alocate sume pentru lăcaşele de cult din municipiu, unde anul acesta au fost repartizate sume fabuloase care variază între 3.000 lei şi până la exorbitanta sumă maximală de 40.000 lei”, a declarat Marius Martinescu.

Democrat liberalii lugojeni consideră că atât această biserică, omisă şi de pe lista clădirilor monument istoric prevăzute a fi iluminate ornamental, cât şi cea din Dealul Viilor, Biserica ”Sf. Iosif cel Nou de la Partoş”, au beneficiat de un tratament incorect prin retragerea unor sume de bani alocate anul trecut. Cu atât mai mult cu cât este bine ştiut faptul că ambele lăcaşuri de cult au nevoie de foarte mulţi bani pentru renovare.

”Nu cred că această parohie (n.r. Biserica Adormirea Maicii Domnului ) ar trebui să fie beneficiara unui demers nerealizat de către dl primar, acela de preluare a unei proprietăţi a bisericii, fosta discotecă Concordia, demers care nu a fost bine primit la momentul respectiv de către consiliul bisericesc şi care a fost atunci refuzat”, a adăugat Marius Martinescu.

Liderul democrat liberal a revenit iar asupra gardului din Cotu Mic, lucrare realizată cu suma de 300 de milioane de lei vechi, adică exact aceeaşi sumă care a i-a fost alocată Bisericii Adormirea Maicii Domnului în acest an de la bugetul local. ”Cred că lucrurile vorbesc de la sine în ceea ce înseamnă priorităţi în plan local şi atenţia asupra valorilor istoriei şi a culturii lugojene”, a spus acesta.

”Cred că Biserica Adormirea Maicii Domnului, în prag de sărbători, merită mai mult decât 5-6 tonete amplasate în vecinătatea ei pentru vânzarea de obiecte, fie ele chiar podoabe pentru pom. Iar dacă Lugojul este campion al ecumenismului bănăţean, este important să fie depăşite orgoliile unor persoane care, întâmplător, conduc oraşul în acest moment, iar această stare de spirit a ecumenismului să prevaleze şi să rămână o certitudine în modul de convieţuire a lugojenilor”, a încheiat Marius Martinescu.

În lipsă de altceva, mă uitam pe nişte sesizări mai vechi postate pe lugojul.ro, pagină de internet păstorită în acest moment de primarul PSD Francisc Boldea. Totul mergea bine, până când am dat de o sesizare postată în data 12 septembrie, avnd titlul “Centura ocolitoare a Lugojului”.

Redau acum întrebarea adresată primarului: “E bine că avem o centură ocolitoare , mai e şi cea mai ieftină, dar nu înţeleg de ce era nevoie de podul de pe Timişorii dacă tot există jos un sens giratoriu, nu era mai simplu din sens giratoriu , cine vrea să meargă pe centură să se încadreze direct din sens giratoriu? Nişte bani aruncaţi degeaba pe un pod”.

Sincer, nu m-a uimit întrebarea fără rost (cred că răspunsul îl ştia orice), în schimb m-a blocat răspunsul primarului, unul de un tupeu pe care nu il cunoşteam până acum. Cum poţi răspunde de parcă tot ce s-a făcut la centura Lugojului s-a făcut numai după ce ai aprobat tu, când de fapt nu ai avut aproape nici o implicaţie în proiect? Dar uite că se poate, există un tupeu fără margini, tupeu de PSD-ist.

“Răspunsul primarului:

Stimate domn,

Sigur că la ideea pe care aţi propus-o ne-am gândit şi noi de la început. Chiar dacă nu este frecventată, este o cale ferată de interes naţional care traversează zona spre Ilia şi peste care nu puteam să facem barieră. Era astfel obligatoriu un pod, pentru că altfel există posibilitatea ca de la barieră până la sensul giratoriu să fie plin de camioane şi să se blocheze traficul. Pe drumul european DN 6 nu este admis să existe bariere, ca atare a trebuit să fie făcut acel pod. A costat bani mulţi, am avut 20 de şedinţe tehnice, dar suntem bucuroşi că am rezolvat problemele şi se circulă pe acest tronson. Din păcate, unii îşi arogă merite pe care nu le au, pentru că şoseaua s-a construit în primul rând în perioada – iulie 2008 şi sperăm noi, până săptămâna viitoare – când vor fi terminate lucrările, inclusiv la podul de peste Timiş.

Vă doresc numai bine.

Cu respect,

Primar

Francisc Boldea”

Dacă aşa o să ţinem în următorii doi ani, atunci nu-mi doresc decât să ne ajute Dumnezeu!

Francisc Boldea refuză să facă publice evaluările care au stat la baza schimbului de terenuri cu Tehnocer

În a doua jumătate a lunii iunie apărea în publicaţia ”Jurnalul Naţional” un material semnat de Mircea Opriş cu titlul ”Tun de 1 milion de euro din bani publici”. Autorul articolului scria despre fraţii Dorin şi Florin Măran, care împreună cu primarul Lugojului, Francisc Boldea, ”au reuşit să fenteze bugetul local cu nu mai puţin de un milion de euro. Asta dintr-o simplă semnătură, prin care edilul din Lugoj a dat la schimb firmei celor doi fraţi, imobile şi terenuri pe o suprafaţă de peste 200 de mii de metri pătraţi. Gaura creată de cei trei la bugetul oraşului rezultă din supraevaluarea terenului”.

Mircea Opriş mai spunea că acest lucru s-a putut realiza prin întocmirea a mai multor evaluări ale terenurilor aflate în discuţie pentru schimb. ”Şmecheria a constat în realizarea, în timp, a trei evaluări distincte, astfel încât la final, totalul să nu dea cu virgulă. Mai exact, valorile finale, stipulate în contractul de schimb reprezintă clar o supraevaluare a terenului chiar şi faţă de preţul mediu de 18 euro pe metru pătrat, preţ la rândul său exagerat în raport cu valoarea reală a terenurilor pe care s-a făcut schimb între firma Tehnocer şi Primăria Lugoj”, se arăta în articolul publicat în data de 21 iunie 2010.

Câteva zile mai târziu, primarul Lugojului emitea un comunicat prin care îşi făcea cunoscut punctul de vedere. Printre altele, în acesta se scria că ”pentru mine nu înseamnă nimic, cum nici pentru lugojeni nu înseamnă nimic, pentru faptul că ar trebui să cunoască situaţia”.

”S-a făcut o expertiză şi s-a stabilit o comisie de negociere din care au făcut parte membri ai tuturor partidelor politice şi anume: Ioan Ambruş – P.N.L., Ioan Barboni – P.R.M., Nicu Bădina – P.S.D., Marius Martinescu – P.D.L., precum şi reprezentanţi ai executivului. Aceştia au negociat acest schimb de teren prin care s-au primit 20 ha şi 84 de locuinţe în schimbul a 16 ha de teren, ca atare un câştig net pentru Consiliul Local, şi s-au rezolvat nişte probleme sociale foarte grave pentru cei care stau pe partea stângă din cartierul Mondial Bocşei”, a continuat Francisc Boldea. ”Restul sunt minciuni pe care nu le comentez”, îşi încheia primarul social democrat comunicatul.

Din dorinţa de a clarifica situaţia creată şi pentru o bună informare a lugojenilor, publicaţia noastră a solicitat în scris Primăriei Lugoj, conform Legii nr. 544, privind liberul acces la informaţiile publice, evaluările care au stat la baza schimbului de teren dintre primărie şi firma Tehnocer şi care au contribuit la aprobarea acestuia în consiliu, în unanimitate, prin HCL nr. 116/30.10.2008.

Răspunsul primit este departe de transparenţa pe care primarul Francisc Boldea o clamează de câte ori are ocazia. Prin adresa nr. 56.991/19.08.2010, semnată de Francisc Boldea – primar, Dan Ciucu – secretar şi Angelica Rus – inspector, ni s-a adus la cunoştinţă că documentele solicitate nu pot fi comunicate, deoarece se încadrează în categoria informaţiilor exceptate de la accesul liber al cetăţenilor.

Însă motivaţia primăriei este atât de penibilă, încât ne scuteşte de orice comentariu. ”Potrivit art. 12, lit. c, din Legea nr. 544/2001, cu completările şi modificările ulterioare, publicarea acestora putând să încalce dreptul de proprietate intelectuală, aspect prevăzut chiar în raportul de evaluare, la condiţii limitative, unde este stipulat faptul că prezentul raport, <<mici părţi ale sale, nu trebuie publicate sau mediatizate>>”.

Voi relua acum un subiect despre care am fost acuzat că am trecut prea uşor la vremea când l-am scris. Poate că cei care mi-au reproşat acest lucru au dreptate, dar cum nu mă pricep la toate, ca alţii, nu prea le am nici cu construcţiile, de care nu am avut parte la viaţa mea. Aşa că am să apelez la cititorii mei pentru a vedea unde este dreptatea. Aşadar …

În luna octombrie a anului trecut spuneam că fostul primari al Lugojulu, Marius Martinescu, aprecia ca singură investiţie a actualului primar, Francisc Boldea, dalarea trotuarelor din zona centrală, chiar dacă acest lucru s-a făcut prin înlocuirea inutilă a celor vechi. ”Dar aspectul estetic este foarte bun şi suntem convinşi că tencuirea şi zugrăveala pentru digul de pe malul râului Timiş este într-adevăr o realizare”, concluziona Marius Martinescu, liderul democrat liberalilor lugojeni.

Apoi acesta a continuat declarând că speră ”că aceste lucrări s-au executat cu autorizaţie de construcţie şi NU S-A UITAT EMITEREA ACESTUI DOCUMENT AŞA CUM S-A FĂCUT PENTRU RENOVAREA ŞI MODERNIZAREA CASEI BĂIATULUI DÂNSULUI”. ”Este ridicol să vorbim de legalitate şi ilegalitate atunci când sub nasul dlui primar se ignoră acest aspect”, a încheiat Marius Martinescu.

Răspunsul primăriei lugojene

Ca răspuns la această acuză, Francisc Boldea a prezentat presei lugojene adresa primăriei lugojene nr. 44181/25.06.2009, adresată dlui Alin Ovidiu Boldea, fiul dânsului. ”Urmare a cererii dumneavoastră înregistrată la Primăria municipiului Lugoj cu nr. 44178/25.06.2008, prin care solicitaţi aprobarea în vederea reparării acoperişului imobilului de la adresa str. Libertăţii nr. 45, vă comunicăm că Legea 50/1991 republicată art. 11 lit. a) prevede că se pot executa asemenea lucrări cu condiţia de a nu se modifica forma acestuia şi materialele din care este executat acoperişul”.

”Nu vreau să extind discuţia pentru că nu-mi convine subiectul, fiind vorba de copilul şi familia mea”, a declarat primarul Lugojului, care a mai spus că nu doreşte nici un fel de polemică.

Analizând situaţia, după ce am fost la faţa locului, mie nu mi se pare o reparaţie de acoperiş, ci o supraînălţare a construcţiei în toată regula, cum de altfel se poate vedea şi în poza de mai jos

Lucrarea începută anul trecut şi neterminată încă

Am scos şi articolul de lege menţionat în răspunsul primăriei către cererea înaintată de Alin Boldea Legea 50/1991 privind autorizarea executării construcţiilor

Legea 50/1991 privind autorizarea executării construcţiilor

Art. 11. – (1) Se pot executa fără autorizaţie de construire următoarele lucrări care nu modifică structura de rezistenţă, caracteristicile iniţiale ale construcţiilor sau aspectul arhitectural al acestora: a) reparaţii la împrejmuiri, acoperişuri, învelitori sau terase, atunci când nu se schimba forma acestora si materialele din care sunt executate; b) reparaţii şi înlocuiri de tâmplărie interioară şi exterioară, dacă se păstrează forma, dimensiunile golurilor şi tâmplăriei; c) reparaţii şi înlocuiri de sobe de încălzit; d) zugrăveli şi vopsitorii interioare; e) zugrăveli şi vopsitorii exterioare, dacă nu se modifică elementele de faţadă şi culorile clădirilor; f) reparaţii la instalaţiile interioare, la branşamentele şi racordurile exterioare, de orice fel, aferente construcţiilor, în limitele proprietăţii, montarea sistemelor locale de încălzire şi de preparare a apei calde menajere cu cazane omologate, precum şi montarea aparatelor individuale de climatizare şi//sau de contorizare a consumurilor de utilităţi; g) reparaţii şi înlocuiri la pardoseli; h) reparaţii şi înlocuiri la finisaje interioare şi exterioare – tencuieli, placaje, altele asemenea -, la trotuare, la ziduri de sprijin şi la scări de acces, fără modificarea calităţii şi a aspectului elementelor constructive; i) lucrări de întreţinere la căile de comunicaţie şi la instalaţiile aferente; j) lucrări de investigare, cercetare, expertizare, conservare şi restaurare a componentelor artistice ale construcţiilor prevăzute la art. 3 lit. b), cu avizul Ministerului Culturii şi Cultelor şi al autorităţii administraţiei publice judeţene sau locale, după caz; k) lucrări de foraje şi sondaje geotehnice pentru construcţii de importanţă normală sau redusă, situate în afara zonelor de protecţie instituite pentru zăcăminte acvifere; l) lucrări de construcţii funerare subterane şi supraterane, cu avizul administraţiei cimitirului.

Cine s-a schimbat, dle primar?

Acum doi ani, eu îi spuneam Franţi, iar el îmi spunea Petre. Acum, eu îi spun dle primar, iar el îmi vorbeşte cu ”matale”. Ce s-a schimbat între timp? Eu sigur am rămas acelaşi şi practic aceeaşi meserie ca în urmă cu doi ani. El? El a ajuns primar. Înainte era consilier într-o aşa zisă opoziţie şi mă felicita când scriam un articol pe care îl cataloga ”contra lui Martinescu”. Acum eu îmi continui meseria, aceea de a-i critica pe cei de la putere, numai că ”Franţi” al meu, de pe vremuri, e chiar el puterea. Înainte mă felicita, acum îmi reproşează că m-a suportat destul, ani de zile. Hmmm, cine s-a schimbat dle primar?

Când aţi fost ales primar, v-am atras nu odată atenţia că va veni vremea când vă voi critica în materialele ce le voi scrie. Mai ţineţi minte ce aţi spus? Dacă nu, vă reamintesc eu. ”Atâta timp cât nu te iei de familia mea, poţi să zici orice”. Eu nu m-am luat de familia dvs, n-am scris de probleme personale, de familie, în schimb dvs. v-aţi supărat că vă critic. V-aţi supărat atât de tare că vreţi să-mi interziceţi accesul la conferinţele dvs. de presă. Chiar aşa, dle primar, chiar credeţi că sunteţi pe vreun domeniu personal, pe vreo proprietate privată?

M-aţi acuzat, la conferinţa de presă de marţi, 23 martie, că ”întrec orice limită a bunului simţ” şi că ”îmi bat joc de lugojeni prin ceea ce scriu în ultima perioadă”. De ce, dle primar? Pentru că nu scriu numai ceea ce doriţi dvs. să apară scris? Pentru că vă arăt că lucrurile nu sunt aşa frumoase cum credeţi că sunt? Că vă întreb de lucruri despre care, se pare, nu vreţi să vorbiţi?

De ce v-aţi supărat că v-am întrebat despre un loc din Lugoj, ajuns un adevărat focar de infecţie. Din Lugoj, dle primar, nu de pe lună. Nimeni nu v-a cerut să faceţi ceea ce nu puteţi face. Dar să mă faceţi pe mine nesimţit pentru ceva ceea ce vă stă în putere să îndreptaţi, mi se pare cam mult. Greşesc eu că vă arat unde nu-i bine în oraş?

M-aţi înfierat ca pe un adevărat duşman de clasă de pe vremea comunismului, vreme pe care cred că aţi ajuns să o regretaţi, pentru că numai atunci în presă se scria numai de bine. ”Scrie, dacă ai curaj, că îţi baţi joc de lugojeni”, mi-aţi reproşat la conferinţa de presă. Am curaj, dle primar, pentru că mă simt cu conştiinţa împăcată, că nu m-am vândut nimănui, aşa cum mi-aţi reproşat, nu odată. Am să vă şi arăt că am curaj, am să postez aici tot ce aţi spus, pentru a nu mă acuza că scot ceva din context. Şi am să-i las pe cititori să mă judece.

În final, un lucru mai am de zis. N-am nimic cu persoana Francisc Boldea, în schimb am ceva cu primarul Francisc Boldea, care promite prea multe si face prea puţine. Dvs., dle primar, vă urez numai sănătate, aşa cum am făcut-o întotdeauna, şi Sărbători Fericite!

Petre Boulescu

Înregistrare din conferinţa de presă a primarului Lugojului din data de 23 martie 2010